Laptele de măgăriță este o sursă de compuși bioactivi benefici pentru buna funcționare a creierului. Există studii care demonstrează că administrarea regulată de lapte de măgăriță are un efect pozitiv asupra comportamentelor anxiolitice precum: disperarea, locomoția și coordonarea și protejează împotriva daunelor oxidative ale lipidelor și proteinelor din țesuturile creierului.

Un studiu important care demonstează efectele laptelui de măgăriță asupra creierului

Oamenii de știință din Statele Unite ale Americii au efectuat un studiu de laborator pe șoareci masculi, administrându-le pe cale orală lapte magarita timp de 18 zile și apoi evaluându-le comportamentul prin diferite teste în câmp deschis, dar și în labirint. Ca martori pozitivi au fost utilizate tratamente acute cu diazepam, fluoxetină și nortriptilină. 

La finalul studiului, în cea de-a optsprezecea zi au fost colectate țesuturi cerebrale și sânge pentru măsurarea daunelor oxidative și nivelurile de plasmatice de melatonină. 

Astfel, s-a observat că laptele de magarita, băut constant, protejează împotriva daunelor oxidative ale lipidelor și crește nivelul plasmatic de melatonină, sugerând astfel că acest tip de lapte poate fi un aliment promițător pentru tratamentul tulburărilor legate de anxietate, fără efecte negative asupra sistemului nervos central.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, incidența persoanelor cu tulburări mintale a crescut alarmant în ultimul deceniu în toate țările din lume. În Statele Unite ale Americii, Organizația Pan Americană a Sănătății a raportat că tulburările de anxietate, depresie și stres sunt cele mai frecvente și sunt responsabile pentru o treime din numărul total de dizabilități mintale.

Anxietatea și depresia sunt tratate în mod clasic cu benzodiazepine și cu medicamente antidepresive, cum ar fi inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei. Cu toate acestea, utilizarea pe termen lung a acestor medicamente poate provoca dependență, toleranță, efecte sedative și alte efecte secundare puternice. De aceea, pentru oamenii de știință, descoperirea și dezvoltarea unor compuși activi promițători pentru tratamentul tulburărilor psihiatrice care să nu aibă niciun fel de efecte adverse asupra organismului, constituie o provocare majoră. Tocmai din acest motiv, în ultimii ani, s-a accelerat căutarea de noi compuși chimici, dar și testarea tratamentelor clasice și a alimentelor care funcționează împotriva tulburărilor mintale.

Cum influențează consumul de lapte de măgăriță sănătatea sistemului nervos?

Unele alimente, cum ar fi lactatele, se remarcă prin prezența unor compuși neuroactivi și a unor precursori ai acestora cum ar fi: melatonina și triptofanul. Triptofanul este un aminoacid cu caracter neutru, transportat peste bariera cerebrală de către transportatori specifici și este aminoacidul de bază pentru sinteza serotoninei. Acest neurotransmițător are un rol important pentru buna funcționare a creierului și și influențează capacitatea de control a dispoziției, a somnului și stării de veghe și a anxietății. Un studiu recent a demonstrat faptul că un consum mai mare de lapte și produse din lapte servește ca sursă de acizi grași cu lanț scurt și mediu, reduce stresul oxidativ de la nivelul creierului și combate neliniștea și anxietatea.

Istoria măgarului este strâns legată de a a noastră, a oamenilor. El este un animal rustic și polivalent. Încă din cele mai vechi timpuri măgarii au fost crescuți pe lângă casa omului ca animale de tracțiune, dar și pentru laptele lor delicios și sănătos.

Interesul științific și economic pentru laptele de măgăriță a fost tot mai ridicat în ultimii ani deoarece acest tip de lapte este foarte valoros datorită caracteristicilor sale terapeutice și costurilor de producție relativ reduse.

Laptele de măgăriță este foarte asemănător cu laptele matern din punct de vedere chimic. El are un conținut scăzut de grăsimi, dar multă lactoză, motiv pentru care are un gust bun și este ușor de digerat. Laptele de măgăriță este bogat în vitaminele A, B și D, acizi grași polinesaturați și imunoglobuline (Ig). Pe de altă parte, are un conținut scăzut de β-lactoglobulină, lucru care îl face să fie mai ușor de tolerat chiar și de persoanele cu intoleranță la lapte. De asemenea, are un conținut ridicat de compuși bioactivi precum lizozima și lactoferina. În plus, are o concentrație considerabilă de aminoacizi esențiali, inclusiv triptofan.

În ciuda compoziției sale chimice deosebite, cercetările referitoare la efectele consumului laptelui de magarita sunt încă puține, dar cele efectuate până acum, așa cum este și studiul prezentat mai sus, sunt importante, în special pentru rezultatele lor surprinzătoare. 

Tiamina – o substanță miraculoasă care regăsită în laptele de măgăriță

Tiamina, cunoscută și sub numele de vitamina B1, este una dintre vitaminele din complexul B. Ea este esențială pentru funcționarea normală a organismului uman, deoarece joacă un rol crucial în metabolismul carbohidraților. Această vitamină ajută la transformarea glucozei (zahărului din sânge) în energie utilizabilă pentru celulele corpului. Deficitul de tiamină poate duce la o afecțiune cunoscută sub numele de beriberi, care poate afecta sistemul nervos, inima și mușchii. Surse bune de tiamină în alimentație includ cerealele integrale, legumele cu frunze verzi, nucile, semințele, carnea de porc, drojdia de bere și laptele de măgăriță. Este important pentru fiecare dintre noi să mențină un aport adecvat de tiamină în dietă pentru a asigura funcționarea optimă a organismului și a preveni deficiențele nutriționale asociate.

Concentrația de tiamină regăsită în laptele de măgăriță din rasa Amiata este de 0,661 μM, o valoare apropiată de cea raportată pentru laptele de bovină și laptele de iapă, de aproximativ 6 ori mai mare decât valoarea regăsită în laptele uman, dar mai mică decât valoarea (2,9 μM) descoperită în laptele de măgăriță care face parte din rasa cenușie indiană.  

Diferența de conținut de vitamine între o rasă și alta se poate datora unor factori genetici (rasa animală). De asemenea, pot exista diferențe și în cadrul aceleiași rase, iar acest lucru poate fi cauza mai multor factori, cum ar fi dieta perioada de lactație, anotimp, condiții climatice etc. Tiamina este precursorul tiaminpirofosfatul, un cofactor necesar pentru buna funcționare a  patru enzime importante pentru metabolism. În lumina acestui fapt, o deficiență de tiamină poate provoca alterarea funcțiilor creierului, neurotransmițătorilor, inflamație și stres oxidativ. În plus, deficitul de tiamină poate afecta sistemul cardiovascular, datorită acumulării de piruvat care duce la creșterea producției de acid lactic și, în consecință, la creșterea presiunii sângelui la nivelul organelor interne. În plus, deficiența de tiamină poate provoca tulburări la pacienții alcoolici din cauza leziunilor cerebrale cunoscute sub numele de encefalopatie acută Wernicke și sindrom Wernicke-Korsakoff.

Laptele de măgăriță are un conținut aproape dublu de riboflavină și mai mult acid nicotinic!

Studiile de specialitate au demonstrat faptul că există o concentrație de riboflavină (vitamina B2) în laptele de măgăriță de 0,168 μM, aproximativ dublu față de valoarea găsită în laptele uman. 

Riboflavina este precursorul cofactorilor flavin adenin mononucleotid (FMN) și flavin adenin dinucleotid (FAD), implicați în reacția biologică de oxidare-reducere. În plus, riboflavina este implicată și în metabolismul folaților, vitaminei B12 și vitaminei B6. O deficiență de riboflavină poate apărea în cazul deprivării alimentare sau a stresului, provocând mai multe anomalii clinice, cum ar fi întârzierea creșterii, afectarea renală, anemie, leziuni ale pielii și afectarea sistemului nervos. 

Riboflavina este deosebit de fotosensibilă: acesta este motivul pentru care laptele trebuie protejat de lumină. Vitamina B2, în schimb, nu suferă variații în cazul tratamentelor termice și este stabilă, chiar și la temperaturi ridicate, ca în cazul laptelui UHT.

Concentrația acidului nicotinic din laptele de măgăriță este de 18,75 μM, valoare mai mare față de laptele uman, de bovină și de iapă, dar foarte apropiată de valoarea găsită în laptele de capră. 

Acidul nicotinic sau niacina este un membru al grupului de vitamine B3 care suprimă eliberarea acizilor grași liberi din adipocite, reducând nivelurile acestora în plasmă și, în consecință, reducând trigliceridele. 

S-a demonstrat că acidul nicotinic modifică expresia genelor implicate în metabolismul lipidic, cum ar fi diacilglicerol O-aciltransferaza, o enzimă implicată în sinteza trigliceridelor.

Această moleculă este utilizată ca medicament în tratamentul dismetabolismului lipidic, deoarece poate ajuta la reducerea progresiei bolii cardiovasculare aterosclerotice. Recent, oamenii de știință au ajuns la concluzia că administrarea sistemică la șoareci a acidului nicotinic induce un somn profund.

Laptele de măgăriță accelerează metabolismul

Concentrația de vitamina B6 (piridoxină) din laptele de măgăriță este de 5,38 μM, de zece ori mai mare decât în laptele uman sau cel de iap, dar apropiată de cea găsită în laptele de bovină. Conform studiilor de specialitate, s-a descoperit că în laptele de iapă există variații mari ale valorilor piridoxinei, cel mai probabil în funcție de perioada de lactație. 

Această vitamină este implicată în mai multe procese metabolice, precum metabolismul aminoacizilor, metabolismul lipidelor și gluconeogeneza și este implicată în dezvoltarea și funcționarea corectă a sistemului nervos și în reglarea răspunsului imunitar. Deficitul de vitamina B6 este frecvent, în special la vârstnici și la femeile aflate la vârsta fertilă, determinând o afectare a răspunsurilor imune.

Laptele de măgăriță este o sursă fundamentală de acid folic

Foarte importantă în lapte este prezența acidului folic, cunoscut și sub denumirea de vitamina B9. Laptele reprezintă o sursă fundamentală de acid folic la copiii cu vârsta de până la 1 an. Concentrația de acid folic din laptele de măgăriță (0,83 μM) este mai mare față de celelalte tipuri de lapte consumate în mod obișnuit. Acesta este un detaliu important deoarece acidul folic este implicat în sinteza acidului nucleic, accelerează diviziunea celulară, și, în consecință, este important pentru creșterea și dezvoltarea fătului, dar și a nou-născutului.

Pe de altă parte deficiența de acid folic poate provoca mai multe boli, cum ar fi defecte ale tubului neural la nou-născuți, anemia megaloblastică, boli cardiovasculare, cancer și boala Alzheimer. În laptele netratat, acidul folic nativ este în esență legat de FBP (proteina de legare a folatului). Cu toate acestea, pasteurizarea termică și tratamentele UHT provoacă pierderea acidului folic și o scădere puternică a concentrației de FBP și a capacității sale de reacție cu această vitamină.

Există substanțe chimice importante care nu se găsesc în laptele de măgăriță, dar sunt prezente în alte tipuri de lapte?

Cianocobalamina (vitamina B12) și nicotinamida nu au fost detectate în laptele de măgăriță.

Cianocobalamina este una dintre formele sintetice ale vitaminei B12, care face parte din complexul de vitamine B. Vitamina B12 este esențială pentru funcționarea normală a sistemului nervos, formarea globulelor roșii și producerea materialului genetic (ADN). Ea este adesea utilizată în suplimente alimentare și medicamente datorită stabilității sale și capacității de a fi convertită ușor în formele active de vitamina B12 în organism. Este, de asemenea, folosită sub formă de injecții sau suplimente pentru tratarea deficienței de vitamina B12, care poate apărea în cazul unor condiții medicale sau în cazul în care aportul alimentar de B12 este insuficient. Vitamina B12 este găsită în mod natural în anumite alimente de origine animală, cum ar fi carne, pește, ouă și produse lactate. O deficiență de vitamina B12 poate duce la anemie, probleme neurologice și alte complicații de sănătate. 

Nicotinamida pe de altă parte, este una dintre formele active ale vitaminei B3, cunoscută și sub numele de niacinamidă sau niacinamid. Aceasta este o vitamină solubilă în apă, ceea ce înseamnă că nu este stocată în organism și trebuie să fie furnizată printr-o dietă echilibrată sau prin suplimente alimentare. Nicotinamida joacă un rol esențial în metabolismul energetic, contribuind la conversia alimentelor în energie. De asemenea, este implicată în sinteza ADN-ului și ARN-ului, procesele de reparare a ADN-ului, și are efecte antioxidante care pot ajuta la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ.

Oamenii de știință au descoperit că nivelul de vitamina B12 în laptele de măgăriță din rasa gri indiană este sub limita de cuantificare, în timp ce în laptele de bovine concentrația de vitamina B12 este raportată ca 3,3 × 10−3 μM. Absența acestei vitamine în laptele de măgăriță, în comparație cu laptele de vacă, ar putea fi explicată prin sistemele digestive diferite dintre aceste două specii, având în vedere că vitamina B12 este produsă de microorganismele tubului digestiv. Dar chiar și în ciuda absenței acestor substanțe deosebit de importante pentru organism, laptele de măgăriță este un aliment minune, care poate combate cu succes afecțiunile mintale și nu numai.